Arta alchimiei  (Compozitia Compozitiilor - Despre Piatra Filosofala - Despre Arta Alchimiei)
Titlu: Arta alchimiei (Compozitia Compozitiilor - Despre Piatra Filosofala - Despre Arta Alchimiei)
Autor: Toma d`Aquino
Colectia: QUINTA ESSENTIA
Format: 13 x 20 cm.
Numar de pagini: 176
Coperta: Policromie, carton laminat
ISBN: 978-973-111-618-1
Cod de bare: 5948417190318
An aparitie: 2016
Limba: Romana


In tratatul alchimic Compozitia Compozitiilor, Albert cel Mare pleaca de la teoria atribuita lui Hermes, conform careia ar exista mai multe forme substantiale latente in fiecare metal. De unde si posibilitatea de a rezulta forma aurifera si de a transforma astfel in aur (aproape) toate metalele. Aceasta teorie,  spune Albert cel Mare, se bazeaza pe paradigma lui Anaxagora, pentru care totul se afla in tot, deci fiecare metal este continut in orice metal. In lucrarea sa De Mineralibus, el afirma ca „transformarea metalelor si transformarea unui lucru particular intr-un altul (mutatione unius in aliud) nu apartin fizicii, ci artei numite alchimie”. Un semn al acestei arte este acela ca „dintre toate stiintele, alchimia este cea care imita cel mai adanc Natura”.
                                                                                                                
Toma d´Aquino, ale carui doua tratate alchimice (Despre Piatra filosofala si Despre Arta alchimiei) sunt publicate in volumul de fata, afirma ca nu putem transmuta materia, ca nu ii putem schimba natura intima. Ea este netransmutabila intrucat este unica, reprezinta o unicitate. Putem preschimba doar aspectele exterioare ale metalelor, speciile. El spune ca adevaratul aur, cel filosofic, se obtine per calorem solis (lumina astrala), in loco determinate (athanor).

Scrierile nepretuite despre alchimie (ale lui Toma d´Aquino) ne ofera dovada unei practici a acestei filosofii speciale si secrete pe care, cel putin, a vazut-o practicata de Albert cel Mare, pe care-l citeaza in lucrare a fi maestrul sau in aceasta stiinta. Acest mic tratat nu contine decat opt pagini si este tot ceea ce am citit mai bun in acest domeniu.
                                                                                                                                                                       Langlet du Fresnoy, Istoria filosofiei hermetice