Misteriile lui Zalmoxis
Titlu: Misteriile lui Zalmoxis
Autor: Constantin Daniel
Colectia: ARHETIP
Format: 13 x 20 cm
Numar de pagini: 400
Coperta: Policromie, carton laminat
ISBN: 978-973-111-554-2
Cod de bare: 5948417310129
An aparitie: 2016
Limba: Romana


Misteriile antice la grecii vechi, la romani si, in mare masura, la egiptenii din Antichitate, au ajuns cu timpul sa constituie adevarata religie a acestor neamuri, atunci cand adorarea zeilor oficiali a cazut, mai mult sau mai putin, in desuetudine.

Or, dupa marturiile autorilor antici si dupa cele ale autorilor moderni, tracii, in general, si geto-dacii, in special, au avut  misterii foarte dezvoltate. Mai mult, toate misteriile elenice existente la greci in epoca clasica erau de origine traca, fiind create de traci si impregnate de spiritualitatea traca. De aceea, am considerat util sa studiem aceste misterii ale geto-dacilor, care au constituit, de altfel, ca si la greci si la romani, adevarata esenta a religiei lor.

 Constantin Daniel

*

Orientalistul Constantin Daniel intentiona inca din 1985 sa publice o lucrare dedicata cultului unei zeitati traco-getice, Zalmoxis. Abia astazi textul este gata de intilnirea cu publicul, caci pentru prima oara lucrarea Misteriile lui Zalmoxis vede integral lumina tiparului – altfel, fragmente din ea fiind inserate in revistele vremii. Pornind de la putinele marturii existente (v. Herodot), Constantin Daniel ne propune o imagine convingatoare despre un cult dedicat unui zeu al misteriilor, asa cum gasim in Orientul Apropiat si in Grecia. Demersul orientalistului roman vizeaza atit analiza acestui cult, cit si plasarea sa in contextul cultural mai amplu al epocii. Interesul marturisit al autorului se indreapta catre radiografierea constantelor spirituale specifice religiilor si comunitatilor trace, cu accentul pus pe lumea dacilor. Din acest punct de vedere, Zalmoxis apare ca o zeitate solara indeplinind un important rol mintuitor, el avind puterea de a-si recupera discipolii in vederea unei existente de dincolo de moarte.

Credinta in nemurire prezenta in ritul lui Zalmoxis este completata si de o practica vizind obtinerea unei austeritati stoice in viata cotidiana, bazata pe o moralitate exemplara. Constantin Daniel subliniaza descendenta uraniana a zeului, asimilindu-l lui Apollo, ca si faptul ca el ilustreaza o ideologie religioasa ce se opune traditiilor hedoniste si dionisiace de tip helenic. Cit priveste substanta concreta si tehnica a ritualurilor de initiere in misterii, aceasta consta, potrivit autorului, in deprivarea senzoriala a discipolilor prin claustrarea lor in grote intunecate, delirul si viziunile induse astfel fiind omologate ca reprezentari si mesaje transmise de divinitate.

Valentin Protopopescu

*

 

Lucrarea incearca sa expuna o perspectiva extrem de spiritualizata asupra religiei si comunitatilor trace, in general punand un accent special  asupra lumii dacice. Aceasta perspectiva isi gaseste justificarea in rolul influent pe care Zalmoxis si cultul sau de mistere l-au avut asupra lumii trace. Zalmoxis este infatisat drept o zeitate solara careia i se atribuie o importanta functie soteriologica, el fiind zeul in al carui paradis vor ajunge, dupa moarte, sufletele celor initiati in misteriile sale.

Ovidiu Cristian Nedu

 

 

CUPRINS

 

Nota introductiva     5

Cuvant inainte     10

Capitolul I - Troia, cetate a Tracilor, si cucerirea ei de catre Grecii Aheeni     12

1. Descoperirea ruinelor Troiei

2. Troia istorica si Iliada

3. Troia si Imperiul Hittit

4. Troia si limba vorbita de troieni

5. Semintiile trace in Iliada

6. Tinuturi locuite de traci, in Iliada

7. Rauri ce strabat tinuturi trace

8. Muntii din tinuturile locuite de traci

9. Orase ale tracilor

10. Vanturile din tinuturile trace

11. Popoarele trace mentionate de Homer

12. Troia - cetatea tracica

Capitolul II - Abioii geto-daci in Iliada     51

1. Ce sens are etnonimul Abioi?

2. Abioii din Iliada au fost traci

Capitolul III - Enigma hiperboreenilor si traco-getii     62

1. Hiperboreenii la autorii greci

2. Hiperboreenii in opera lui Herodot

3. Hiperboreenii in legendele de la Delph

4. Varsta de aur si hiperboreenii

5. Etimologii ale etnonimului "hiperboreean"

6. Hiperboreenii si tracii

7. Hiperboreenii, realitate istorica sau mit fabulos?

8. Geneza mitului hiperboreenilor

9. Difuziunea mitului hiperboreenilor

Capitolul IV - Mitul blajinilor la romani si hiperboreenii     79

1. Mitul blajinilor la romani

2. Apelatii ale blajinilor in mitologia romana

3. Cum a luat fiinta mitul blajinilor?

4. Mitul blajinilor si religia lui Zalmoxis

Capitolul V - Enigmaticii agatarsi si statul lor     99

1. Etimologia numelui de „agatarsi"

2. Originea etnica a agatarsilor

3. Statul agatarsilor

4. Situatia femeilor in regatul agatarsilor

5. Agatarsii si gandirea lui Platon

6. Religia agatarsilor

Capitolul VI - Misteriile in cultul divinitatilor din antichitate     151

1. Misteriile in Egiptul antic

2. Secretul in misterii

3. Misteriile sumero-akkadiene

4. Misteriile la grecii vechi

5. Structura misteriilor

6. Epopteia in misterii